Criza ucraineană a mitraliat dictatura Covid şi oportunităţile de control şi profit ale guvernelor şi acoliţilor, care au ţinut în prizonierat şi teroare întreaga planetă, astfel că 9 martie, în România, a fost ziua în care s-a tras cortina peste pandemie, precum a început, adică, prin extragerea iepurelui din joben. În lumina difuză a mitralierii cu ştiri false se zăreşte o dictatură militară, în spate cu aceiaşi sufleori strategi, cu aceeaşi isterie manipulatoare, propagată prin toate sursele de informare. Dacă ridici glasul împotriva Ucrainei şi susţii ceea ce afirma secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, că „Ucraina nu există ca stat, pentru că nu a solicitat înregistrarea graniţelor sale în anul 1991” şi că în conformitate cu tratatul CSI teritoriul Ucrainei este un district administrativ al Federaţiei Ruse, dacă susţii că Ucraina ar deţine „laboratoarele” conflictului, dacă arăţi cu degetul mustrător spre americanii care ne-au ocupat şi înarmat pînă în dinţi, eşti declarat putinist şi pus la zidul infamiei, aşa cum deja s-a întîmplat cu unele publicaţii şi posturi de radio care n-au subscris „Omertei” coloniale. Deci, la loc comanda! Voi bate cîmpuri încîlcite, astfel ca Arafat, şomerul lăsat la vatră de Covid, să nu-şi facă de lucru prin cenzură la text, cum şi-a anunţat intenţia. Noua sa ocupaţie va înscrie în „regulile” dictaturii militare restricţii mult mai dure. Le vom simţi din plin cu acest preşedinte (s)chior cocoşat în faţa „diplomatei” care a minţit cu rîsul pînă la urechi, şi cu un aparat de stat eşuat lamentabil.
După ridicarea stării de alertă şi a restricţiilor aferente, n-am revenit la normalitate. Avem un război în coastele noastre, stîrnit de nişte octogenari demenţi, care se joacă cu destinul omenirii, ducînd la bun sfîrşit planul lor diabolic de a schimba din temelii lumea. Democraţia a murit! Trăiască democraţia revopsită! Resetarea planetei nu e o teorie a conspiraţiei, ci a înaintat pe platoul unui război programat, care va fi urmat de o uriaşă criză a resurselor şi alimentelor, de sărăcie, foamete, falimente, deposedare de proprietăţi şi venit unic mondial. Iată de ce consider că e timpul să repunem pe tapet o problemă reală, pe care majoritatea românilor n-o cunosc. De cîţiva ani buni, paşnica ţară România e înarmată cu forţa cu sicrie zburătoare şi reziduuri de nave militare scoase la casare. România e împinsă în războaie străine de către preşedintele Iohannis. Altfel spus, bugetul României este fraudat sistematic prin achiziţionarea de armament uzat de la americani.
Ajută la ceva să ne mai întrebăm de ce România are o bază militară americană la Mihail Kogălniceanu, cu 30.000 de militari, cînd celelalte state NATO şi-au declarat neutralitatea? De ce avem un scut antirachetă la Deveselu şi Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, care au inflamat Kremlinul, cînd România e o tară paşnică? În contextul celui mai mare conflict armat din Europa de după Al Doilea Război Mondial, cu obedienţa şi excesul de zel caracteristice, Iohannis cumpără armament de zor, cu bani împrumutaţi la cea mai mare dobîndă din 2013 încoace, ajutîndu-i pe americani să scape de uriaşele datorii. Deja parşiva Olandă bate şaua şi ridică pretenţii de la un stat falimentar. SUA datorează lumii 17 trilioane de dolari către creditori importanţi: China, Japonia, Brazilia, Taiwan, Elveţia, Belgia, Anglia, Luxemburg, Rusia, Hong Kong. În perioada 2016-2020, Iohannis a cumpărat tehnică militară (o bună parte nefolosibilă) în valoare de 3.259.587.408 dolari.
Pe fondul conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina, cu al său aparat cognitiv rudimentar, Iohannis solicită din nou americanilor avioane de luptă şi submarine. Probabil, submarinele vor fi umplute cu dosarele penale ale corupţilor de rang înalt, începînd cu Iohannis, Koveşi şi restul pomeniţilor din tagma jefuitorilor şi trădătorilor de ţară şi vor fi ţinute la rece în Marea Neagră. Moment potrivit ca americanii să vîndă fraierilor rablele şi submarinele casate. Un fel de şpagă, americanilor, pe promisiunea Kamalei de a ne apăra de ruşii care îl aleargă cu arma la ochi pe Iohannis în vis. Din 1997, România a păstrat aparenţele în relaţia cu Ucraina, însă ştim cu toţii că ţara noastră n-a reuşit să depăşească raptul istoric: teritoriile româneşti confiscate în urma celui de-Al Doilea Război Mondial de URSS şi cedate mai tîrziu Ucrainei, care încă mai provoacă sentimente puternice românilor. De asemenea, procesul de la Haga, în urma căruia o mare parte a resurselor de gaz din Marea Neagră a revenit României, producînd ură în mentalul colectiv ucrainean. În acelaşi timp, nu trebuie uitat că Ucraina a refuzat să negocieze drepturile minorităţii române din nordul Bucovinei, din sudul Basarabiei (Bugeagul) şi din Ţinutul Herţa, interzicînd limba română în şcoli, un subiect extrem de complicat, rămas nesoluţionat şi de care, actualei conduceri de la Bucureşti nu-i pasă.
Totuşi, românii manifestă curaj şi generozitate greu de egalat faţă de refugiaţii ucraineni. Probabil „vizita de studiu” a Kamalei Hariss, „cel mai puţin capabil diplomat din Washington”, cum a caracterizat-o Tucker Carlson de la „Fox News”, a avut ca scop confirmarea studiului în limba română pentru comunitatea românilor din Ucraina, altfel nu-i văd rostul venirii la Bucureşti, pentru cîteva încurajări de florile mărului. Oricum ar fi fost, vizita Kamalei în România şi Polonia rămîne una controversată. Societatea americană a prosperat doar prin intermediul războaielor. De data aceasta, americanii nu ştiu cu cine au intrat în horă! Nici măcar nu ştiu să joace hora. Ar trebui să ia lecţii, altfel ar fi ultima lor minciună mediatică şi ultimul lor război, amintindu-ne de cele zece războaie ale lor, pornite pe baza a zece minciuni mediatice.
Foto: DW
