N-am reţinut nimic din istorie, de aceea ne duc de nas gangsterii americani. Au devenit atît de „grijulii” cu noi, semn că practică jaful în formă continuată în România, iar în acest sens au sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, care ţin la loc de cinste şi cu supunere cooperarea cu americanii, bazată, în special, pe afaceri precum „Bechtel”, „Chevron” şi „Gabriel Resources” - afacerea Roşia Montana, cu miză de miliarde de dolari pentru americani, precum şi înarmarea României cu tehnică de luptă expirată, pe sume uriaşe, livrate chiar în avans. Americanii ne-au ademenit soldaţii în războaiele lor, acum au acces la teritoriul patriei şi la resursele noastre. Ne-au înarmat cu ce nu le-a mai trebuit, ne-au trimis în ţară trupe şi militari cu miile, pentru că au avut interesul să dezvolte la noi o zonă strategică de răfuială cu Putin, să fie mai aproape de Rusia şi China! Americanii au la noi trupe şi armament cum nici în Irak nu au avut! Ce ne trebuiau trupe americane, armament, avioane, blindate şi scut antirachetă, dacă sîntem în NATO? Fiecare război declanşat de SUA împotriva statelor lumii, de la Iugoslavia la statele arabe, a fost „justificat” printr-un fapt abominabil, care mai tîrziu s-a dovedit a fi dezinformare, minciună mediatică, crimă în masă!
Toţi preşedinţii României postdecembriste au dat străinilor cîte o bucată din suveranitatea Ţării, din resursele ei, România devenind tot mai captivă, în subdezvoltare, şi plină de datorii! Să ne amintim că Bechtel, firma cu cel mai controversat contract de construcţie a unei autostrăzi în ţara noastră, a plecat din România cu un miliard de euro despăgubiri. Se va întîmpla şi cu „Gabriel Resources”, care deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană şi care vrea despăgubiri de peste 4 miliarde de dolari de la statul român. La cîte cantităţi de bogăţii şi resurse interne au dat guvernanţii noştri străinilor, România ar fi trebuit să fie pe picior de egalitate cu Monaco. Însă, realitatea spune că noi ne-am ales cu sclavia, cu sărăcie, jefuiţi, bătuţi şi cu banii luaţi. Toţi preşedinţii, toate guvernele au dat străinilor ce-au vrut, au minţit naţiunea cu „proiecte”, care de fapt au hrănit corupţia clasei politice, clientela şi tutela străină (SUA, Bruxelles, FMI, BM, NATO)! Contextul politic al ultimilor ani a devenit o pistă de decolare şi aterizare a trupelor străine financiare de comando pe teritoriul stors de vlagă al economiei româneşti, care geme sub povara unui deficit enorm, presiunea crizei interne făcîndu-le acceptate şi mai uşor cu tot cu pretenţiile dăunătoare poporului nostru. Noi dormim în papuci, nici măcar imnul „Deşteaptă-te române…” nu mai are efect. Tolerăm sistemul lor toxic, care a dat ţara pe mîna jefuitorilor externi, a permis trupelor armate străine să ocupe România şi să aibă baze militare pe teritoriul nostru, sub pretextul că ne apără de nu ştiu ce ţînţari şi tăuni. Noi nu sîntem în război cu nimeni! Şi nici nu vrem război!
Toate proiectele de ţară de după 1990 s-au consumat pe strategica lozincă „după noi potopul”, adică, distrugerea prin vînzare a industriei şi agriculturii româneşti în favoarea străinilor. Toate guvernările posdecembrieste s-au jucat cu viaţa poporului român. I-au jefuit trecutul, prezentul, subminîndu-i viitorul. Casa Poporului ar trebui evacuată urgent, iar „locatarii” ei, foşti şi actuali, transferaţi într-o puşcărie pentru clasa politică! Ne-au dus în Uniune, de fapt o mare corporaţie globalistă, subordonată Washingtonului via Davos. Uniunea a intrat cu bocancii murdari în visteria României, cu acordul slugilor de la Bucureşti şi a securistului Isărescu, cu nume de cod „Manole”, dirijor pînă la moarte al BNR, iar acum nu mai putem pune un ban dintr-un buzunar în altul fără acordul Uniunii. Bruxellesul a intrat în curtea noastră, în casa noastră, în bucătăria noastră şi face ce vrea cu viaţa noastră, cu traiul nostru, cu orătăniile din curte, cu pământul nostru, cu agricultura noastră, cu fermele noastre. Ne ucid cînd vor orătăniile din curte cu virusurile lor, pe noi ne tratează cu vaccinuri letale. Iar poporul continuă tăcerea.
România nu va mai fi prea curînd un stat suveran, aşa cum a fost pînă în 1989, pentru că nu este lăsată să funcţioneze ca un stat naţional de drept. Nu trebuie să ai statut de analist ca să observi lanţul trofic al destabilizării interne, pe fondul căruia Guvernul a impus şi anul acesta, în schimbul unui mărunţiş pentru popor, măsuri ineficiente de intervenţie în piaţă socială, adică s-a umblat tot la taxele şi impozitele populaţiei, nu la prosperitatea aparatului politic şi de stat, nu la averile adunate ilicit, nu la pensiile speciale, ca şi cum populaţia ar fi conspirat împotriva integrităţii morale a clasei politice şi a specialilor.
